luni, 26 aprilie 2010

Erau zile...


Erau zile in care ne vedeam zilnic ,dimineata la cafea.Ma sunai,nici nu ma mai gandeam la mancare,sau felul cum arat.Imi luam niste blugi pe mine si veneam in fuga sa te intalnesc.Eram atat de pripita,dar noroc ca,stiai cum sa ma aduci pe linia de plutire.
Erau zile in care uitam ca tu esti baiat iar eu fata.Uitam cum ne cheama,ne intelegeam printr-un limbaj al culorilor ce ne defineau pe moment starile.Deveneam impersonali,iar uneori aveam impresia ca toata lumea aceasta in care traim lua forma dupa chipul nostru.
Erau zile in care nu aveam ce sa ne spunem si nu ne deranja asta.Stingeam tigara dupa tigara.Uneori din scrumierele pline nu renastea niciun Pheonix.
.
.
.
Incepusem sa compar zilele cu o floare,iar odata cu trecerea timpului,rupeam cate o petala.Mi-era frica ca ar putea sa se preschimbe intr-o floare carnivora si dinlauntrul ei ar fi iesit de fapt o fiara.


Acum...aud usor ,degetele tale tremurande pe clapele pianului...e un preludiu de-alui Chopin...Tu ,atat de concentrat,ca un copil care isi construieste pentru prima data castelul de nisip,nestiind ca in cateva secunde poate fi spulberat...Iar eu,stau ghemuita pe canapea si invat a canta "Decembre" a lui Bacovia:)

4 comentarii:

Kaos Moon spunea...

a dracu' e iubirea asta... daca n-o traiesti macar s-o povestesti

badafly spunea...

o traiesti povestind-o,sau povestesti ce ai trait:)

David spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
David spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.