marți, 3 noiembrie 2009

Jazzy mood





Lisa Ekdahl e intruchiparea feminitatii,fragilitatii,puritatii unei dimineti cu aroma de cafea si multi vapori in forma de inimioare micute care la randul lor si ele,isi beau cafeaua intr-o dimineata cu amestec de vanilie,scortisoara si alte mirodenii ascunse prin sertarele tot in forma si ele de inimioare.
Sa iubesti ca si cum maine nu ai mai stii ce e iubirea,sa asculti sunetele clapelor pianului care odata atinse se vor scurge pe langa trupul tau si odata pierdute nu pot fi recuperate,sa profiti de clipa aceea si sa o ascunzi apoi bine ,sa o cosi cu o ata si sa nu-i mai dai drumul,sa canti ca si cum maine ai amuti,sa razi ca si cum maine nu ai mai fi capabil sa auzi si sa simti bucuria celorlalti ,sa plangi ca si cum maine toata lumea s-ar preschimba intr-o sala de spectacol in care primesti amenda daca vei varsa o lacrima (de dragul melancoliei ,emotiei ,tanarului actor care ti se impregneaza in minte si isi construieste fortarete si nu va iesi pentru mult timp de acolo,si il auzi cum iti da dureri de cap,incercand sa scape explicandu-ti ca nu mai are aer,iar tu sa nu poti sa faci nimic pentru ca intr-un mod involuntar si-a facut culcus acolo))
Sa dansezi ca si cum maine tu ai fi cea aleasa sa te sacrifici in numele tuturor bolnavilor,sa dansezi pe bataile inimii tale,sa nu regreti nici un ritm nici un pas gresit ,nici un sarut furat:)
Sa mangai ca si cum maine ai afla ca de fapt totul e o minciuna ,si ca dragostea e un lucru pur lumesc iar mangaierea nu exista ci exista doar niste simple respingeri de electroni:),sa aflii ca totul e o certitudine si nimic nu e interpretare.
Sa te bucuri de toamna ca si cum maine nu ai mai putea vedea decat in alb si negru,sa canti pe portativul ruginit,cheia sol stand sa cada din locul ei de veghe...