marți, 11 mai 2010

Tentatia omului modern,evadarea din destin.



Acesta este titlul care ne-a fost dat(cu toate ca mi se pare putin deplasat),pentru a construi un eseu,fiindu-ne testata capacitatea noastra(a elevilor) de a ne adapta in functie de context...and here it goes:

Ce este destinul?Are pentru noi aceeasi semnificatie?Sau fiecare individ trateaza
acest aspect intr-un mod diferit?

Luand explicatia din dictionar,aflam ca destinul poate fi asociat cu ideea de soarta,viitor,o forta sau vointa supranaturala despre care se crede ca hotaraste intr-un mod fatal si irevocabil tot ce se petrece in viata omului.O alta definitie pe care o intalnim in dictionar,descrie destinul ca fiind un ansamblu de evenimente consecutive care au loc independent de vointa unui om si care compun viata lui.
Orice individ este liber sa creada in ceea ce vrea.Dar oare care e adevarul?Sau pot exista mai multe adevaruri?
Deseori intalnim sintagme de genul :"asa a fost sa fie",asta i-a fost destinul",aici i-a fost scris sa-si gaseasca sfarsitul"
.Majoritatea oamenilor privesc destinul ca o fraza scrisa intr-o carte pe care cineva doreste sa o implineasca cuvant cu cuvant.Dar toate aceste ideologii despre destin,pornind din exterior spre interior ,depind intr-o mare masura de valorile indivizilor din punct de vedere religios si filosofic.
Cred ca,tocmai din cauza acestei luciditati, de perspectiva a vietii,oamenii isi creaza scopuri,de a lasa ceva in urma,pentru ca stiu ca totul e desertaciune si goana dupa vant.
Dar din moment ce suntem constienti ca ne este scris un anume lucru,cum de mai avem puterea de a lua decizii,si de a ne intersecta gandurile pe diverse drumuri cruciale din viata noastra?
Filosoful german Immanuel Kant afirma faptul ca:"Dumnezeu constituie pentru fiintele umane individuale care sunt imperfecta,idealul sau prototipul de perfectiune cu care acestea se compara in cunoastere si actiune".Analizand putin,putem afirma faptul ca orice fiinta rationala este destinata obiectiv ,unui scop
comun si anume al promovarii binelui suprem.Astfel,daca un individ se va abate de la acest bine moral,si o va lua pe un alt drum e probabil ca destinul sa-i fi fost acela.
Cu totii,am auzit macar o data de conceptul "al determinismului" sau teoria determinismului cum o numesc altii.Aceasta afirma ca toate evenimentele viitoare
au fost deja predeterminate si vor avea loc in mod obligatoriu(pozitie cunoscuta sub numele de fatalism).Prin urmare,traim intr-o iluzie a faptului ca suntem liberii arbitri ai actiunilor noastre iar indiferent ce cale am alege tot la un punct final predeterminat am ajunge.
Realizez in ce opozitie se afla un cersetor care si-a acceptat destinul cu un geniu care vrea sa schimbe lumea si isi neaga "fatalitatea"destinului.Ce mangaiere pentru primul si ce palma pentru celalalt.
Am putea aplica teoria determinismului in favoarea noastra ,astfel,ipotetic vorbind,daca am putea sa avem cunostinte complete despre materia fizica si toate legile care guverneaza acea materie,atunci,teoretic
ar fi posibil sa fim capabili a ne calcula timpul si spatiul al oricarui eveniment care va avea loc vreodata.


Cine ne controleaza destinul?Unii il cunosc sub numele de :’El”,Lucian Blaga il numeste „Marele Anonim”,crestinii:”Dumnezeu”.Indiferent de ce nume va lua ,cert este ca aceasta forta supranaturala exista ,care stie mult mai multe decat noi oamenii.Sa-si fi asumat acesta ,destinul unei lumi intregi?:)
Marele Anonim,este existenta care ne tine la periferie ,care ne refuza ,care ne pune limite,dar careia i se datoreaza orice alta existenta.Cautand prin noi insine in cautarea lui ,l-am banuit la un moment dat si dincolo de noi.
Mai tarziu,am fost nevoiti sa-l gandim cu greutatea tot mai mare dincolo de noi,in zone mai presus de toata faptura.
Pentru a explica mai bine ideea de Marele Anonim si actele creatoare,putem apela la filosofia cosmogonica a lui Lucian Blaga.
Scriitorul sustine faptul ca Marele Anonim are capacitatea de a „genera” un numar nelimitat de existente identice.El nu este un creator de lumi,ci un generator de Dumnezei echivalenti.Intrebarea se pune :”Daca Dumnezeu s-a facut om,atunci si omul se poate indumnezei?”
Acest Mare Anonim ia masuri preventive pentru ca omul si creatura in general sa nu se poata afirma decat in anumite limite.Astfel cred ca aceste limite fac parte din cercul inchis in care traieste individul ,implicit in ideea de destin.
Fiind limitati de conditia umana,ajungem sa inzestram aceasta putere supranaturala cu atribute divine ,pe care, despoiati de perspectiva necesara ,nu ne-am fi putut hotari sa i le acordam.
Acesta este un tot unitar,de o maxima complexitate substantiala si structurala ,o existenta suficienta siesi.Virtualmente,acesta e un generator de „toturi divine” egale cu el insusi ,dar,pentru a salva centralismul existentei,Marele Anonim nu se va manifesta decat prin acte reproductive cu obiectivul minimalizat.De mentionat este faptul ca ,nici un act reproductiv al acestuia nu se declara,asa cum ar putea ,unui „tot divin”Aceste acte sunt independente de vointa lui,fiind lipsite de maxima extensiune.
Asadar,noi oamenii suntem un soi de probabilitati de a nu fi existat,de a nu ne fi generat ,precum spuneam anterior.
In concluzie,sunt de parere ca in mod cert suntem limitati in primul rand de conditia noastra umana ,iar apoi de conceptul de destin.Suntem ingraditi de propriile noastre alegeri si credem in libertatea de a decide ce e mai bun pentru noi,dar in fond indiferent de drum tot in acel punct fatal vom ajunge.
Tentatia omului modern este , dorinta de a-si impune limite si de a se inchide cu garduri ,ca apoi sa le sara(vorba lui David).E un paradox care intr-un mod involuntar se tot repeta:)
Niciun om nu cred ca doreste sa-si cunoasca urmatorul pas pe care il are de facut.Pana la urma,este importanta si mentinerea misterului,spontaneitatii,neasteptatului,altfel unde ar mai fi farmecul ambitiilor,contemplatiei?
Motivatia oamenilor in general este de a afla cat mai multe despre diverse lucruri,si cum sunt atat de multe lucruri in lumea asta ,niciodata nu se vor epuiza lucrurile necunoscute.Prefer sa asociez destinul cu ideea de mister,si-mi doresc sa fiu surprinsa intr-un mod placut sau nu,decat a-mi anticipa viitorul:)

7 comentarii:

David spunea...

Am fost magulit cand am vazut ca ai ingrosat citatul meu asemeni lui Kant. Hihih, si suprins.

Acum, am observat ca ai pornit de la destin si l-ai legat inevitabil de deerminism si de Dumnezeu.

Un alt punct. Un cersetor care isi accepta destinul e mult mai liber decat un geniu care lupta impotriva lui.


Deci adevarata libertate o da limita, determinarea noastra si atarnarea de un Dumnezeu. Cat de liber poti sa te simti in bratele parintelui?

Cand iti accepti limita, gardul, tara, destinul, esti liber.

In concluzie, intersant eseul tau. Impartel pe paragrafe :P

David spunea...

imparte-l^

badafly spunea...

Da...nu l-am mai impartit.Sunt o lenesa,asa l-am scris in word,asa l-am pus.Cu toate ca ,in momentul in care l-am postat,mi se parea un mare carnat pe care nimeni nu-l va citi:)).

Joker spunea...

Tentatia omului modern este , dorinta de a-si impune limite si de a se inchide cu garduri ,ca apoi sa le sara"
Ce sa zic? cuvintele imi sunt sarace la momentul asta.
Eu unul fratilor(romani)inca nu-mi pot imagina cum pot fi unii atat de profunzi/majestuosi.
Badafly-mai omorat!
Cati dintre noi putem pleca din acest punct atins de tine?
Am fi reinventat Iubirea, Respectul, Frumusetea din noi. Si saracul sexul s-ar fi putut cutremura:))
Splendid..., drag copil(inca am dubii:)))Revin!

badafly spunea...

Joker,acele cuvinte nu sunt formulate de catre mine si totusi le aprob:)

Si apropo,cand faci o critica.indiferent ,te concentrezi sa scrii corect :"mai omorat? sau m-ai omorat"? Ia mai dumireste-te.

Sexul nu intra in categoria Iubirii,cat de cat o asemanare existe,dar sunt prea multe motive pentru a le desparti.
Nu am spus ca eu as fi atins un anumit paroxism al profunzimii ci doar cred in spusele lui Kant si Blaga. Iar orice credinta de a mea e libera ,independenta de altii:)

Anonim spunea...

"Destinul este un etern şi abstract ţap ispăşitor al slăbiciunilor omeneşti."

( Giovanni Papini)

O.

Esqvilyn spunea...

Deci pana la urma crezi in destin (ca sir de evenimente care este prestabilit independent de vointa omului caruia i se aplica) ? :)