Bocete

Nu sunt adepta lucrurilor siropoase,povestilor de dragoste cu happy ending si textelor ieftine cu diminutive la greu.Si totusi,clasa a 12-a presupune o oarecare doza de maturitate,dar se pare ca nu.Ce nu inteleg e faptul ca cu jumatate din colegii mei nu am interactionat mai mult de 10 minute intr-o zi obisnuita la scoala,si si cand am avut ocazia sa discut,totul se rezuma la chestiuni legate de scoala.Dar de la aceasta relatie strict profesionala si putin putin mai lejera decat intr-un cadru formal,e cale lunga sa aud acum cum ploua cu "te iubesc-uri",noroc ca am umbrela.
De ce sa fie omul ipocrit acum?!Sa aud:"am tinut foarte mult la tine,v-am iubit pe toti,esti cea mai tare!",nu zau?!
M-as distra copios sa mi se reproseze acum la final de ce nu plang,la toate textele cliseice,acum la sfarsit de-a 12-a.Nu sunt insensibila,sunt si eu ca orice om"iubesc,am curaj si ma tem" ,dar singurul meu regret va fi pentru maxim 4,5 oameni cu care mi-am petrecut acesti 4 ani de liceu:)(si se stiu ei foarte bine)

Heartbeats

"Ador fumatul.Fumatul unei tigari inseamna uitare.Cand ajung la pamant este tot ce-mi ramane...Aprinde-o,fumeaz-o si taci dracului.Ascunde toate rahaturile...Fumul ascunde rahatul.E cu mentol si vanilie,unora le place mentolata altora tigara vanilata,tigara cu ciocolata,tigara tigara.Cu siguranta tigarile ma ajuta sa nu innebunesc,ma tin in viata ..."(Les amours imaginares)

Nora Iuga

... sa o mai ascult(i) din cand in cand:)

Koncealovski

Am avut oportunitatea de a participa la cursurile de regie de la UNATC,bine,spun "oportunitate" ca lung e drumul Bistritei-Bucuresti.Am nimerit intr-o sala plina de frunti late si ochi curiosi care nu ma priveau deloc cu vreo sfiala incat sa simt "tu chiar nu ai ce cauta aici".

Imi aduc aminte ce ne spunea un regizor:"Fratilor,am scris intr-o noapte un scenariu,nu stiu ce m-a apucat,din pacate astia de la UNATC mi l-au aprobat,si au zis "ce mai stai?apuca-te de treaba"!" .Si aveam scenariul dar asta nu era tot,trebuia sa caut locul in care se desfasura actiunea,am stat ,am stat...am zis gata,intr-un balcon ,nici prea mare nici prea mic.Stiti cat mi-a luat sa gasesc un balcon in tot Bucurestiu' asta?5 luni,fratilor,5 luni! Ca sa constat mai apoi ca cel mai potrivit era chiar cel pe langa care treceam in fiecare zi,sa cumpar paine"

Ne-au luat intr-o goana din sala de cursuri,si ne-au trimis la o intalnire cu "un regizor cunoscut",astea erau susotelile.
Eram circa 60-70 de oameni intr-un amfiteatru galagios si cu oameni importanti(parfumuri scumpe,priviri pedante,flori pregatite,proiectii,si in spatele tuturor acestor lucruri de suprafata,studentii de la teatru,ce pareau piticii lui Alba ca Zapada.Invitatul special era:Koncealovski (care nu prea imi spunea nimic,decat ca sufixul era asemanator cu cel al lui Tarkovski,duh).Pe usa scria:"THE MEANING OF LIFE-2 hours with Andrei Koncealovski".

ce a fost de retinut:
Cum a aparut omul?Maimutele erau in jungla si datorita curiozitatii au devenit oameni,uitandu-se ce e mai departe de copacii din jungla.

*Aaa ,sa nu uit ,si da ,chiar exista o conexiune intre el si Tarkovski,Koncealovski jucand in Copilaria lui Ivan , fiind coleg si adversar cu regizorul care acum a devenit un mit.

Pauza----se pun intrebari din public.
Prima intrebare->Omul din public:V-a influentat viziunea si modul de percepere a lumii cinematografice ,Tarkovski?
->A.K:Tarkovski e mort,de aceea a devenit un mit,daca nu ,ar fi fost aici vorbindu-va voua ,probabil in locul meu.

A doua intrebare:Omul din public:"Cum v-ati apucat de film?
A.K:Cand am vazut primul film,era unul facut prin anii 20,si tot ce am simtit er a ca,pot sa-l fac mai bine.

(Pauza)(ezita) :You know,Tarkovski and me were rivals.I think that you cannot create a school film or a theory by Tarkovski because you''ll create a form and not the content.
„Un om talentat nimereste o tinta foarte greu de atins, iar un geniu atinge tinta dar nimeni nu vede”. Tarkovski a vazut ceea ce nimeni n-a vazut.

"Bernardo Bertollucci a spus odata un lucru minunat: "Intotdeauna trebuie sa creezi o falsa perspectiva pentru public." Citesti si te gandesti: „Aha, se va intampla asa”. Nu! Ca si in viata, nici in film nu trebuie sa stii ce s-ar putea intampla."

....(restul dezbaterilor au fost bazate pe "the meaning of life",ca prea deviase(nu ca nu mi-ar fi placut)...probabil ca nici nu s-a gandit la asta) iar apoi a fost facut Doctor Honoris Causa al UNATC .
Inspiratorul -Cehov

Poveste

Tot am deschis o noua pagina,"o noua postare",tot timpul intervenea ceva, ajungand sa nu-mi mai finalizez micile franturi ,prin care sa intretin mica comunitate virtuala.

Oniricul -caracteristic tie.

Tu:Am visat ca ma indragostisem de tine in vis.Nici macar nu mai tin minte daca era primavara dar mi-ar placea sa-ti arat orasul primavara.
Eu:Mi-ar placea sa vin...Stii?Ma gandesc uneori cu cata usurinta si fara bariere te sunam...uneori in miez de noapte,cand aveam vreo problema fara sa ma gandesc vreo clipa ca altii iti spun "Dumneavoastra"
Tu:Mi-era drag sa ma suni sau sa primesc mesaje de la tine la orice ora,intre timp nici nu mai am numarul tau.
Eu:Poate in orice moment sa fie inceputul unei noi prietenii,ca si in Casablanca.
Tu:Nu mai stiu daca odata am vorbit la telefon iar tu erai pe tren sau doar mi-am inchipuit asta.Cum iti inchipui Timisoara in aprilie?
Eu:Vazuta printr-un gemulet mancat de vreme,cu copacei cu floricele roz,mov si rosii...si un leagan undeva miscandu-se ,dar nefiind urma de om.
Tu:Dar cu fierul scartaind,nu?
Tu:Am sa te anunt cand infloresc magnolii de pe malul Begai,prin martie-aprilie,si daca pana atunci imi intorci visul mi-ar placea sa fie primavara.Si sa tii minte ca beau cafeaua foarte scurta si tare ,fara zahar.Asta daca o sa-mi fie pofta de cafea la tine in vis.
Eu:Si tu sa tii minte ,ca nu lipseste biscuitele de langa cafea.
Tu:Ai citit Borges,povestirea cu discul care te facea rege?
Eu:Nu,tot mi-am dorit sa citesc Borges,dar acum m-am oprit la Camus.
Tu:Poate am sa-ti citesc eu la primavara.
Tu:Te-ar deranja daca as fuma la tine in vis?
Eu:Nici nu se pune problema,e o conditie necesara.Aaaa,si am voie sa fiu copilaroasa si sa rad cu gura pana la urechi ,iar apoi sa ma rusinez de imprudenta gesturilor mele.
Tu:Dar te anUnt ca am sa ma intorc sa nu ma vezi zambind cu drag si ma voi uita cu coada ochiului la tine.Vai,nu as mai pleca din vis.
Tu:Iar celor patru alunite le-as zice M-A-N-U,asa cum noteaza un elev in caiet varfurile unui patrat .
Eu:Iar eu ti-as face cadou un maculator pentru toate nereusitele varfurilor patratului,imperfect de ascutite,pana ai scrie totul si nu ar ajunge,ai ajunge sa scrii pe masa...si ai tot continua cu initialele...
Tu:Poate ca cele patru alunite arata punctele cardinale din vis,se stie ca in vis punctele cardinale nu sunt ca in lumea reala,din cauza asta ne putem rataci usor prin vise.
Eu:Dar si simturile sunt inversate?
Tu:Nu sunt inversate ,numai ca sunt mai multe decat in realitate,si de exemplu desprins din simtul tactil ,in vis exista un simt numai pentru perceputul tinutului de mana si un altul pentru mangaiat usor pe obraz ori pentru a da la o parte o suvita de par din ochii celuilalt.

3 rounds and a sound

C. imi arata ca totusi zidul ce l-a interpus intre noi doi,se va darama foarte greu,daca nu voi fi atenta la actiunile mele si ca orice actiune are si o consecinta.
Imi spune ca exista doar un drum,ci nu mai multe,cum credeam.Un drum pe care ,oarecum il intuiesti cumva,de la inceputuri,doar ca e posibil sa deviezi,fiind atras,cine stie?de o furgoneta de inghetata ?...parca ai vrea sa gusti si din "cum ar fi daca" ....si NU! nu te mai poti intoarce.

Si totusi...e usor si greu in acelasi timp sa cladesti prietenii,e usor cand totul vine de la sine si ajungi la ultima treapta pe scara evolutiei si realizezi,uitandu-te putin in jos,ca ti-e teama de inaltime.Iti si imaginezi caderea ta,peste toate acele trepte bine cimentate.Buf ai cazut! Tu cel dinainte(la punctul maxim) ,te vezi pe celalalt (tu),in balta de sange,un simplu om,gol,pustiit.
Incerci sa trisezi,iti construiesti o scara din lemn,pana in ceruri si poate poate...o sa ajungi,sarind peste toate etapele ... Si e cineva acolo la ultimul etaj care-ti spune:Nu,nu e de ajuns sa vrei sa recladesti:)

Stiu ca nu am rabdare si nu inteleg de ce, ideea de a nu-ti pierde speranta,mi se pare cliseica.

Poate ca ,a fost o greseala sa te caut prin ceilalti.

Si e pe repeat de ieri...

Am traversat lumea ca umbre intr-o oglinda

Se ia o bucata de realitate si se imparte la doi.O lume fictionala este deja creata.

Se aduc in scena doua personaje oarecare,caci altfel ne-am asuma riscul de a le da o mai mare importanta decat ar fi necesara.

*Se porneste o discutie spontana(asta trebuie sa inteleaga cititorul),desi ei isi cunosc rolurile mult mai bine decat se cunosc pe ei :)

El:De ce esti trista?
Ea:Stii?Nu-mi place ca imi vorbesti in cuvinte in timp ce eu te privesc cu sentimente.
El:Nu se poate conversa cu tine,nu ai niciodata idei,doar sentimente.
Ea:Nu-i adevarat,si sentimentele au nevoie de idei.

(se creeaza un mic spatiu intre ei,care capata amploare treptat)

Ea:Ce-ti place?
El:Imi plac diminetile.
Ea:De ce dimineata si nu noaptea?
El:In fiecare zi cand ma trezesc, ma gandesc ca sunt un altul,unul renascut,ce noaptea a reusit sa-l stearga atat de usor , fara nicio remuscare.

El:Dar tie ce-ti place?
Ea:Ma intrebi pentru ca esti curios sau doar din complezenta?
Ea:Imi place sa cred ca singurul lucru ce il vom avea cu certitudine toata viata ,este necesitatea de schimbare,miscarea lucrurilor,hazardul,speranta...

El(incepe un monolog aparent)
Mi-as dori ca lumea sa nu ma vada,stiu si ca pot sa fac orice ,joc teatru in vise,teatrul e schimbarea realitatii.Vad adevarul si totusi sunt confuz,mai ales cand visez,e ca si cum cineva imi propune un rol intr-o piesa de teatru,iar cand incep jocul actoricesc,pleaca toata lumea din sala,auzindu-se ecoul aplauzelor de undeva...departe:)
De ce sunt orbi?Si nu-mi pare rau de ei.

El:M-am hotarat sa scriu. ...Care fiinta confruntata cu natura,n-ar crede.

El:Tu,imi amintesti de muzica...

Ea:Am intrat in epoca omului dublu,nu mai avem nevoie de oglinzi pentru a vorbi cu noi insine.

Cand tu spui ca e o zi frumoasa,ma intreb la ce te gandesti cand spui asta.Tot ce stiu e doar felul cand spui "e o zi frumoasa".

El:E o zi frumoasa,in vise,cuvinte si-n moarte:) *Se incheie cu un final deschis si circular.

(Se lasa cortina)