"Sa lasam femeile frumoase barbatilor fara imaginatie”- Marcel Proust
Am dat de ceva timp de acest citat si intreband diversi prieteni nu mi-au dat un raspuns satisfacator.
Unii spuneau ca Proust ar fi un frustrat pentru aceasta afirmatie,altii spuneau "adica cum"?
Cert este faptul ca perspectivele fiecaruia sunt total diferite,iar fiecare (barbat,in cazul asta) percepe frumusetea altfel.
Unii vad frumosul in lucrurile marunte ce tin de o femeie,precum o clavicula proeminenta,degete diafane,felul cum ea priveste viata,inocenta din privire.
Altii vad frumosul in formele femeii.
Gandindu-ne la acele femei care apar in reviste pentru barbati,gen playboy,care isi etaleaza totul,oare barbatii pot sa-si mai creeze in mintea lor o fantezie cu aceasta goala?In afara de gandul (de a i-o trage);o alta varianta ar fi ca acesti barbati sa aiba fantezii cu ele imbracate...(haha)
Cred ca e normal ca odata ce totul ti se da pe tava,totul fiind clar si lipsit de mister,imaginatia sa cada pe locul doi.
Citeam intr-o revista foto de specialitate ca,"diferenta dintre erotism si pornografic e dupa modul cum pui lumina".
Oare sa aiba dreptate Proust?:) Eu cu siguranta cred in spusele lui:)
12 comentarii:
hihih, as putea comenta numai cu textul tau in fata: Degete diafane, da, sunt frumoase, si clavicula preominenta. Si sanii in forma de mar. Cand vine vorba de frumusete feminina, imbin realismul cu idealismul. Si merge perfect.
Diferenta intre nud si pornografie, dupa mine, nudul nu implica sexualitatea. Un nud niciodata nu va fi erotic.
Cred in fumusetea fizica a unei femei. Insa accept ca nu e singura.
Nud..hmm..spuneam de erotism...Dar luand din perspectiva nudului asa este:)
LOL Numai un ofticos gay putea sa dispretuiasca frumusetea fizica a femeii! :lol:
Intotdeauna m-au enervat fitzele lui Proust :P
Cred ca frumusetea e mai degraba reflectarea iubirii noastre in cel/ cea de langa noi. Bunaoara cand l-am cunoscut pe cel care urma sa-l iubesc (sau pe cel care l-am iubit de fapt dintotdeauna) nu mi s-a parut un om deosebit de frumos. Stand cu el si incercand sa patrund in adancul lui am descoperit cel mai frumos om care mi-a fost sa-l vad vreodata. Nu pot nici acum sa spun ca are cei mai frumosi si profunzi ochi, sau cele pline si dulci buze, pot insa sa spun ca e frumos ca intreg, ca un amestec de "tot". Are o frumusetea dincolo de orice conventie, e un "ceva" care se metamorfozeaza continuu si repetat, si nu, nu e niciodata cel de ieri, de acee nu imi e cu putinta sa-l descriu.
Ceea ce vroiam sa evidentiez in toata povestea asta este ca noi, oamenii, impletim din iubiri chipuri frumoase. Ele nu sunt frumoase pentru ca au proporti perfecte, ele sunt frumoase pentru ca le iubim noi. Niciun om nu e frumos daca nu este iubit, si fiecare om e cel mai frumos cu putinta cand e iubit de cineva.
Si da, cred si eu la fel ca tine in ceea ce zice Proust "Sa lasam femeile frumoase celor fara imaginatie". Caci acea frumusetea despre care vorbeste el e o iluzie, e ca o floare care atunci cand o atingi se ofileste in mainile tale. E ceva la nivel imaginativ, o frumusete creata de farduri si goliciune.
Apropo, frumoasa perspectiva.:)
Andi,chiar crezi ca o dispretuieste?:?
:)) Mi-a placut cum ai abordat "fitzele acestuia":P
Da,Andrada foarte frumos spus.Chiar asa si este...frumusetea e un lucru efemer,am putea spune ca un derivat al timpului.
Mi-a placut :"ele sunt frumoase pentru ca le iubim noi".
Sunt de parere si mereu voi fi ca ,personalitatea unui om mereu va compensa fizicul,va stii sa ascunda daca nu,anumite complexe ale fizicului.
Dar iubim,iar cand asta se intampla ,suntem niste orbi,si deseori iubim acea imagine iluzorie pe care noi ne-o cream in mintile noastre si deseori constatam ca nu reflecta realitatea.
E normal ca cei care iubesc doar lucrurile de suprafata sunt niste oameni morti,putrezi:)...Cum spunea Einstein:"Fara magie si misterele universului,am fi niste oameni morti" :)
Da, sunt si eu deacord cu ce zice Proust... Chiar m-am gandit recent la citatul asta. Cum zicea si Victor Hugo "Vai de cel ce n-a iubit decat trupul, forme, aparente! Incercati sa iubiti suflete, le veti regasi1". Pana la urma, ce este si "frumusetea" asta, care de-a lungul secolelor a luat diferite forme si proportii? O.
Cine iubeste trupu stie ca e trecator, si de aceea iubirea lui e disperata si absoluta.
Eu vad in frumusetea fizica a unei femei ceva trancedent. Insa frumusetea aia e rara... era o data... cand fizicul si sufletul erau unul si acelasi lucru. Aceasta disociere o facem in mintea noasta, din evul mediu, cand abstinenta era considerata o virtute, iar instinctul sexual a inceput sa se cheme iubire.
"cand abstinenta era considerata o virtute, iar instinctul sexual a inceput sa se cheme iubire."
Frumos spus,David si adevarat...Cate forme a imbracat si erotismul,frumosul,ideea de iubire,,amorul...Incat incepem sa le confundam...cu toate ca sunt atat de bine separate...
"Fara magie si misterele universului,am fi niste oameni morti". Nu am mai auzit citatul. Adevatul este ca trebuie sa ne hranim cu ceva, si de cele mai multe ori ne hranim cu iluzoriul.
Mereu am comparat ideea de iluzie cu ideea de credinta,necesitatea de a crede in ceva,indiferent de e verosimil sau nu:)
Citatul l-am gasit si eu ,uitandu-ma la Before Sunrise.Se regasea in dialogul dintre cele 2 personaje:)
Trimiteți un comentariu