3 rounds and a sound

C. imi arata ca totusi zidul ce l-a interpus intre noi doi,se va darama foarte greu,daca nu voi fi atenta la actiunile mele si ca orice actiune are si o consecinta.
Imi spune ca exista doar un drum,ci nu mai multe,cum credeam.Un drum pe care ,oarecum il intuiesti cumva,de la inceputuri,doar ca e posibil sa deviezi,fiind atras,cine stie?de o furgoneta de inghetata ?...parca ai vrea sa gusti si din "cum ar fi daca" ....si NU! nu te mai poti intoarce.

Si totusi...e usor si greu in acelasi timp sa cladesti prietenii,e usor cand totul vine de la sine si ajungi la ultima treapta pe scara evolutiei si realizezi,uitandu-te putin in jos,ca ti-e teama de inaltime.Iti si imaginezi caderea ta,peste toate acele trepte bine cimentate.Buf ai cazut! Tu cel dinainte(la punctul maxim) ,te vezi pe celalalt (tu),in balta de sange,un simplu om,gol,pustiit.
Incerci sa trisezi,iti construiesti o scara din lemn,pana in ceruri si poate poate...o sa ajungi,sarind peste toate etapele ... Si e cineva acolo la ultimul etaj care-ti spune:Nu,nu e de ajuns sa vrei sa recladesti:)

Stiu ca nu am rabdare si nu inteleg de ce, ideea de a nu-ti pierde speranta,mi se pare cliseica.

Poate ca ,a fost o greseala sa te caut prin ceilalti.

Si e pe repeat de ieri...

Am traversat lumea ca umbre intr-o oglinda

Se ia o bucata de realitate si se imparte la doi.O lume fictionala este deja creata.

Se aduc in scena doua personaje oarecare,caci altfel ne-am asuma riscul de a le da o mai mare importanta decat ar fi necesara.

*Se porneste o discutie spontana(asta trebuie sa inteleaga cititorul),desi ei isi cunosc rolurile mult mai bine decat se cunosc pe ei :)

El:De ce esti trista?
Ea:Stii?Nu-mi place ca imi vorbesti in cuvinte in timp ce eu te privesc cu sentimente.
El:Nu se poate conversa cu tine,nu ai niciodata idei,doar sentimente.
Ea:Nu-i adevarat,si sentimentele au nevoie de idei.

(se creeaza un mic spatiu intre ei,care capata amploare treptat)

Ea:Ce-ti place?
El:Imi plac diminetile.
Ea:De ce dimineata si nu noaptea?
El:In fiecare zi cand ma trezesc, ma gandesc ca sunt un altul,unul renascut,ce noaptea a reusit sa-l stearga atat de usor , fara nicio remuscare.

El:Dar tie ce-ti place?
Ea:Ma intrebi pentru ca esti curios sau doar din complezenta?
Ea:Imi place sa cred ca singurul lucru ce il vom avea cu certitudine toata viata ,este necesitatea de schimbare,miscarea lucrurilor,hazardul,speranta...

El(incepe un monolog aparent)
Mi-as dori ca lumea sa nu ma vada,stiu si ca pot sa fac orice ,joc teatru in vise,teatrul e schimbarea realitatii.Vad adevarul si totusi sunt confuz,mai ales cand visez,e ca si cum cineva imi propune un rol intr-o piesa de teatru,iar cand incep jocul actoricesc,pleaca toata lumea din sala,auzindu-se ecoul aplauzelor de undeva...departe:)
De ce sunt orbi?Si nu-mi pare rau de ei.

El:M-am hotarat sa scriu. ...Care fiinta confruntata cu natura,n-ar crede.

El:Tu,imi amintesti de muzica...

Ea:Am intrat in epoca omului dublu,nu mai avem nevoie de oglinzi pentru a vorbi cu noi insine.

Cand tu spui ca e o zi frumoasa,ma intreb la ce te gandesti cand spui asta.Tot ce stiu e doar felul cand spui "e o zi frumoasa".

El:E o zi frumoasa,in vise,cuvinte si-n moarte:) *Se incheie cu un final deschis si circular.

(Se lasa cortina)

nouvelle-vague-mon-amour

* Patricia: Do you know William Faulkner?
Michel: No. Who's he? Have you slept with him?


*Patricia: What is your greatest ambition in life?
Parvulesco:To become immortal... and then die.

Circulati numai pe partea carosabila a sufletului meu

Am facut poza asta de ceva vreme,mai exact in 18 Decembrie si stiu ca pusesem pozele,trantite ca niste haine intr-un dulapior in care credeam ca nu am sa mai cotrobaiesc prea curand:)...si uite ca totusi.Mi-ar placea sa-mi umplu peretii cu toate pozele mele nereusite,miscate,supraexpuse,cine stie, poate mai tarziu,le-as vedea altfel si toate aceste mici erori tehnice s-ar transforma in subintelesuri...dar asta intr-o alta poveste:)


"Am incaltat cu pantofii mei

Drumul

Cu pantalonii am imbracat copacii

Pana la frunze ,haina i-am pus-o vantului

Pe umeri .

I-am pus in cap

Palaria mea verde

Apoi m-am dat inapoi

In MOARTE

Sa MA privesc".(M.Sorescu)

Alegeri

Imi spune azi Oana ca :"nimic nu e vesnic,nu?" In discutia telefonica cu ea,mi-as fi dorit sa-mi fi iesit oasele,mainile si sa o mangai,sa-i prind chipul in maini si sa o sarut pe frunte:)
Ma intrebai orice altceva,numai sa nu ma mai gandesc la luciditatea aceea care devine o iluzie atat de cruda ,cum spune Petrescu.

Mi-ai zis tu multe de-a lungul vremii,in excesele mele de naivitate ,imaturitate sau prea fericire ,erai undeva aproape ,sa echilibrezi ,caci altfel ar fi tins balanta doar spre extremitati:)

Uneori ma enervai ca-mi spuneai lucruri pe care nu vroiam sa le admit ca asa ar fi,desi mereu stiam ca ai dreptate.
Uneori simteam ca esti singurul om demn din lumea asta,oricum mereu m-ai distrat ,tot timpul te laudai ca o sa dam un cheeeef si-o sa ne imbatam odata si bine,dar niciodata nu ai facut-o,o gurita de vin si iti era de ajuns,sau bineeee cand iti era sete il beai dintr-o data ,atunci ma surprindeai.Mi-am dat seama ,nu era vorba de capacitati ci de dorinte si alegeri.

Ce minune ca esti:)

Ianuarie

Asa arata un ianuarie obosit,care-si trage toate lunile din urma ,in spate...(sau poate asteapta sa renasca)



Si un "bonus" furat de la C

Un bandaj si o rana

Sa cercetam bine cine se ascunde sub noi,sa fim foarte atenti pe cine numim NOI,ca nu mai poti avea incredere oarba in nimeni,sa fim atenti mai ales,pe cine numim EU,indesati in genunchi sub niste masti atat de conventionale,rasul,plansul,iubirea,ne caznim stangaci sa fim familiari cu noi,poate chiar reusim in unele momente dar ne speriem grozav cand ne auzim vocea.

A PLECA inseamna doar putin mai putin decat a muri.(Intr-o zi de mai ti-ai facut culcus din paie ,nu stiam ca vor fi atat de fragile)

Am gasit acum "cadoul tau"prin rafturi,(ce parea mai mult o necesitate decat o dorinta),mi-ai dat o foicica,poate erai chiar tu ,lipita la capete de un leocoplast,inautrul ei erau ambalate patru chibrituri si rupta doar partea cu care puteai sa le aprinzi,mai era si o tigara pusa intr-un bandaj iar mesajul il stiu pe de rost:"Ai grija mare cu mine ,ca altfel ma rup si nu voi mai fi bun de nimic" (resimt asta acum)