Pentru ca suntem slabi.Nu ne mai gasim pe noi,si incercam a ne (re)gasi prin altii.Credem intr-o fericire care ni se cuvine si care pretindem ca am pierdut-o,dar cum asa?Nici macar nu am avut-o vreodata cu adevarat.Da...mult prea multe baloane de sapun...
atâtea ploi privite prin fereastră
noaptea
se întâmplă să evadezi în mugurii de apă
fără să strigi
aşa cum în minutele false
iubeşti bărbatul cum prostituata
de pe Dame street
*refuzi să găteşti să-ţi încarci porii cu aburii legumelor
bucătăria devine o bibliotecă devorată de mirosul
mirodeniilor
te îmbraci în foaia biletului de tramvai
şi pleci cu numărul şapte
*nu ştiu ce îmi voi aminti în ultima zi
ştiu că am încercat să rup din plictiseala vieţii
să vagabondez pe străzile întunecate
să iubesc pentru ultima oară(Doru Dorian David,mici franturi)
noaptea
se întâmplă să evadezi în mugurii de apă
fără să strigi
aşa cum în minutele false
iubeşti bărbatul cum prostituata
de pe Dame street
*refuzi să găteşti să-ţi încarci porii cu aburii legumelor
bucătăria devine o bibliotecă devorată de mirosul
mirodeniilor
te îmbraci în foaia biletului de tramvai
şi pleci cu numărul şapte
*nu ştiu ce îmi voi aminti în ultima zi
ştiu că am încercat să rup din plictiseala vieţii
să vagabondez pe străzile întunecate
să iubesc pentru ultima oară(Doru Dorian David,mici franturi)
3 comentarii:
...iar ăsta mi-e un film drag rău. Mai ales bucata de la început, cu "evadarea" lui Joel (din care e şi cadrul de mai sus :D). 8->
Un film care lasa urme si intrebari fara raspuns(si Doamne ce fericit mai esti,cand le gasesti!)
Incă un film despre singurătate. Incă nu i-a găsit nimeni leacul :)
Weekend plăcut.
Trimiteți un comentariu