Septembrie a trecut,cred ca l-am pus in buzunar ca nici nu l-am vazut.Iar octombrie sta cu piciorusele zgribulite in fata usii,uitandu-si iar umbrela acasa.
Septembrie e Stanescu..(acopera-mi inima cu ceva,sau mai bine cu umbra ta)
Cat de frumoasa e toamna...reciteam de curand un caiet cu poezii scrise pe la vreo 17 ani...Pentru ca imi place tare mult blogul tau, iti dedic una.... ************************ Alcoolul suferintei
2 comentarii:
Cat de frumoasa e toamna...reciteam de curand un caiet cu poezii scrise pe la vreo 17 ani...Pentru ca imi place tare mult blogul tau, iti dedic una....
************************
Alcoolul suferintei
imi imbata narile
Fulgi din tigara eternitatii
se-aseaza pe pieptul meu
construind iluzia rasaritului...
Extazul divin si satanic
al drogului sublim
imi descrie universul
apocaliptic
al deznadejdii...
SI CAT DE APROAPE E APUSUL!
Poezia ta,mi-a adus un zambet care tanjeste si la mai mult:)
Multumesc:)
Trimiteți un comentariu