Necunoscut

E dimineata.Mi-e frig ,noiembrie de aseara nu avea plapuma,m-a lasat ore intregi dezvelita ,am adormit in propria temperatura a corpului si totusi frigul imi atenua insomnia ,parca se temea sa adorm,sau poate frigul eram eu sau altcineva .Poate eram un frig de om.
La noapte urmeaza decembrie,am sa-i suflu peste palme in speranta sa-l incalzesc.
E dimineata.Ma demachiez grabita de orice negru din ochi gandindu-ma la ei.Ma grabesc la tren,ma grabesc spre necunoscut,cat l-am asteptat ...Parca acum clipele imi sunt sacadate si ma introduc intr-un vartej ametitor care duce spre un final:"agonia clipelor".
Ma uit pe geam gandindu-ma la acel necunoscut ,cat l-am dorit si parca e prea usor acum sa stiu ca-l am.Nu pot sa-ti trimit printr-un plic plin de sentimente si remuscari, fiinta mea,nici gandul nu-l mai pot trimite catre tine.Sunt doar niste pasari in geamul meu acum, care tind sa cred ca zboara la geamul tau.Am reusit sa-i pacalesc pe toti,nu ti-am trimis gandul meu si nici plicul mascat,dar le-am trimis pe ele...
Anunta-ma cand ajung...
Dar pana nu e prea tarziu,poate ma va absorbi necunoscutul si maine dimineata nu voi mai fi eu.
Voi ramane o amintire in zborul pasarilor din geamul meu

Abateri octombricoase

Un drum de tara,batut de ploi si vanturi ,mangaiat de raze,bantuit de suflete ,de noi.
Imi amintesc ca era drumul pe care eu si tu l-am parcurs de atatea ori,eu la un capat,tu la celalalt ,un suflet ce-am compus din partituri infinite cu tonalitati pulsate de: "Te iubesc","Te voi iubi mereu"(aparent infinite).Notele muzicalitatii noastre luasera viata odata cu tine,odata cu noi.
Si inca acum parca il mai aud...
Offff ,dar stai! Drumul a impietrit demult.
Noi?
E doar un simplu tu ,un simplu eu